Meciul a fost dramatic, cu accente tragice la un moment dat, tensiunea a atins cote inalte, dar la final, rezultatul a fost cel asteptat si chiar dorit!, cel putin de catre mine…
Sa nu se creada ca as avea ceva cu sarboaica naturalizata in Germania, dimpotriva, noi romanii admiram toti sportivii proveniti din fosta Jugoslavie, tot ce inseamna gena sarba, si nici nu m-am bucurat ca a pierdut, doar pentru ca in semifinala Andrea a eliminat-o pe Monica noastra, ci pur si simplu pentru ca inteligenta a invins forta!!
Cum am putea spune altfel, cand Petkovic a realizat cam 90 la suta din punctele sale cu forehandul, in cros sau in lungul liniei, din retur sau din puncte jucate, un forehand care face ravagii in circuit. Poate ca era suficienta aceasta lovitura, in fata oricarei jucatoare, indiferent care, dar nu si impotriva acestei fete minunate care este poloneza Agnieszka Radwanska.
Sa spunem cateva cuvinte despre acest meci, fiindca am fost martorii unuia deosebit de valoros, cu realizari speciale, cu lupta pana la epuizare, cu suspans, poate la fel de intens ca si finala masculina de la Flushing Meadows, unde Djokovic si Nadal ne-au obligat sa afirmam ca tenis mai grozav nu se poate!
Aceste doua fete ne-au aratat unde se poate ajunge prin cele doua stiluri de abordare a tenisului, in forta sau combinativ, tehnic, unde stiinta jocului primeaza!
Spuneam chiar ieri ca Agnieska nu are fisuri in jocul ei, poate doar cele de ordin fizic.
Astazi am intrezarit si una de ordin caracterial (a linistit jocul cand Andrea a revenit pe teren, dupa accidentare, dupa ce ne-a inspaimantat pe toti cu o eventuala retragere), chiar daca era in detrimentul ei. Cu totii stim ca in tenis, compasiunea nu se premiaza!
Fair play-ul polonezei, poate inconstient, a dus la echilibrarea meciului, care pana la 4-1 in primul set, avea o desfasurare clara, linistita spre victoria favoritei. Aceasta scadere a ritmului a adus indrazneala sarboaicei, care la fel de intuitiv, a simtit ca trebuie sa scurteze punctele, si a inceput sa loveasca foarte puternic tot ce-i venea pe dreapta. Meciul a luat o turnura absolut neasteptata, prin preluarea initiativei de catre Petkovic, care isi adjudeca setul al doilea la zero, si prin joc excelent (servici si forehanduri), dar si prin faptul ca Radwanska a scos la iveala o alta deficienta, si anume serviciul al doilea, care a fost „penalizat” cu regularitate.
Cine mai putea miza pe vreuna dintre jucatoare, cand in setul decisiv intrasera amandoua foarte obosite? Poloneza parea mai slabita de forte, fiind si mai firava ca aspect, fata de sarboaica, ea avand un fizic de invidiat.
Setul decisiv a fost la fel de frumos ca si primul, cand cam toti specialistii spuneau ca se joaca la un nivel excelent. Sah-ul jucat de poloneza se lovea mereu de indarjirea si forta replicilor sarboaicei si rand pe rand, ambele ne dadeau impresia ca au totul sub control. Pe Andrea nu a mai suparat-o genunchiul, dar venirile dese la fileu, de 12 ori doar in setul 2, au marcat-o si pe ea.
Ce resurse de vointa au gasit ambele jucatoare: Petkovic sa forteze victoria, Radvanska sa demonstreze ca este superioara.
Din aceasta ciocnire de forte a rezultat un final de set dramatic, cu mingi extraordinare. La 4-4, pe serviciul Andreei, Agnieska face break-ul cu o diagonala din alergare cu un forehand blocat cu priza inchisa. A fost o lovitura uluitoare si perfect directionata, care a venit ca un traznet, exact cand trebuia. Dar ea exista undeva in strafundul mintii… Trebuia insa, sa o gandesti instantaneu, dar si sa poti sa o realizezi.
Splendid! A fost un punct sinonim cu cel de meci, fiindca in ghemul care a urmat, Andrea a gresit usor de 4 ori, dintre care de trei ori in aut si o data in fileu. Pur si simplu, s-a recunoascut invinsa...
Agnieska Radvanska - Andreea Petcovic 7-5, 0-6, 6-4
Sa aducem felicitarile noastre si excelentului nostru dublist, Horia Tecau, care impreuna cu partenerul sau Robert Lindstedt au jucat finala de dublu, si chiar daca au pierdut in fata lui Llodra si Zimonic in doua tiebreak-uri au adunat puncte care in mod normal le asigura participarea la turneul camponilor de la Londra. Victoria lor impotriva favoritilor doi, Max Mirnai si Daniel Nestor, cat si iesirea din concurs a gemenilor Brian, sunt semne ale echilibrului de forte la varful clasamentului. Sa visam frumos!
Florin Ghidirmic
Sa nu se creada ca as avea ceva cu sarboaica naturalizata in Germania, dimpotriva, noi romanii admiram toti sportivii proveniti din fosta Jugoslavie, tot ce inseamna gena sarba, si nici nu m-am bucurat ca a pierdut, doar pentru ca in semifinala Andrea a eliminat-o pe Monica noastra, ci pur si simplu pentru ca inteligenta a invins forta!!
Cum am putea spune altfel, cand Petkovic a realizat cam 90 la suta din punctele sale cu forehandul, in cros sau in lungul liniei, din retur sau din puncte jucate, un forehand care face ravagii in circuit. Poate ca era suficienta aceasta lovitura, in fata oricarei jucatoare, indiferent care, dar nu si impotriva acestei fete minunate care este poloneza Agnieszka Radwanska.
Sa spunem cateva cuvinte despre acest meci, fiindca am fost martorii unuia deosebit de valoros, cu realizari speciale, cu lupta pana la epuizare, cu suspans, poate la fel de intens ca si finala masculina de la Flushing Meadows, unde Djokovic si Nadal ne-au obligat sa afirmam ca tenis mai grozav nu se poate!
Aceste doua fete ne-au aratat unde se poate ajunge prin cele doua stiluri de abordare a tenisului, in forta sau combinativ, tehnic, unde stiinta jocului primeaza!
Spuneam chiar ieri ca Agnieska nu are fisuri in jocul ei, poate doar cele de ordin fizic.
Astazi am intrezarit si una de ordin caracterial (a linistit jocul cand Andrea a revenit pe teren, dupa accidentare, dupa ce ne-a inspaimantat pe toti cu o eventuala retragere), chiar daca era in detrimentul ei. Cu totii stim ca in tenis, compasiunea nu se premiaza!
Fair play-ul polonezei, poate inconstient, a dus la echilibrarea meciului, care pana la 4-1 in primul set, avea o desfasurare clara, linistita spre victoria favoritei. Aceasta scadere a ritmului a adus indrazneala sarboaicei, care la fel de intuitiv, a simtit ca trebuie sa scurteze punctele, si a inceput sa loveasca foarte puternic tot ce-i venea pe dreapta. Meciul a luat o turnura absolut neasteptata, prin preluarea initiativei de catre Petkovic, care isi adjudeca setul al doilea la zero, si prin joc excelent (servici si forehanduri), dar si prin faptul ca Radwanska a scos la iveala o alta deficienta, si anume serviciul al doilea, care a fost „penalizat” cu regularitate.
Cine mai putea miza pe vreuna dintre jucatoare, cand in setul decisiv intrasera amandoua foarte obosite? Poloneza parea mai slabita de forte, fiind si mai firava ca aspect, fata de sarboaica, ea avand un fizic de invidiat.
Setul decisiv a fost la fel de frumos ca si primul, cand cam toti specialistii spuneau ca se joaca la un nivel excelent. Sah-ul jucat de poloneza se lovea mereu de indarjirea si forta replicilor sarboaicei si rand pe rand, ambele ne dadeau impresia ca au totul sub control. Pe Andrea nu a mai suparat-o genunchiul, dar venirile dese la fileu, de 12 ori doar in setul 2, au marcat-o si pe ea.
Ce resurse de vointa au gasit ambele jucatoare: Petkovic sa forteze victoria, Radvanska sa demonstreze ca este superioara.
Din aceasta ciocnire de forte a rezultat un final de set dramatic, cu mingi extraordinare. La 4-4, pe serviciul Andreei, Agnieska face break-ul cu o diagonala din alergare cu un forehand blocat cu priza inchisa. A fost o lovitura uluitoare si perfect directionata, care a venit ca un traznet, exact cand trebuia. Dar ea exista undeva in strafundul mintii… Trebuia insa, sa o gandesti instantaneu, dar si sa poti sa o realizezi.
Splendid! A fost un punct sinonim cu cel de meci, fiindca in ghemul care a urmat, Andrea a gresit usor de 4 ori, dintre care de trei ori in aut si o data in fileu. Pur si simplu, s-a recunoascut invinsa...
Agnieska Radvanska - Andreea Petcovic 7-5, 0-6, 6-4
Sa aducem felicitarile noastre si excelentului nostru dublist, Horia Tecau, care impreuna cu partenerul sau Robert Lindstedt au jucat finala de dublu, si chiar daca au pierdut in fata lui Llodra si Zimonic in doua tiebreak-uri au adunat puncte care in mod normal le asigura participarea la turneul camponilor de la Londra. Victoria lor impotriva favoritilor doi, Max Mirnai si Daniel Nestor, cat si iesirea din concurs a gemenilor Brian, sunt semne ale echilibrului de forte la varful clasamentului. Sa visam frumos!
Florin Ghidirmic
Galerie Foto
Trebuie sa te autentifici pentru a comenta!
Fii primul care lasa un comentariu!